Notice: Function _load_textdomain_just_in_time was called incorrectly. Translation loading for the better-wp-security domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/addcarer/public_html/wp-includes/functions.php on line 6114
Deshidratarea la adulți – addcare

Deshidratarea la adulți

Cum să previi, detectezi și tratezi deshidratarea la adulții în vârstă

 

 

Deshidratarea este o problemă importantă pentru seniori și poate apărea frecvent, chiar și în absența temperaturilor ridicate.

Pentru a reduce riscul de deshidratare, este crucial să îi ajutăm pe acești adulți să-și crească aportul de lichide.

Dar cum putem face acest lucru în mod concret?

Studiile și experiența practică sugerează câteva abordări eficiente:

  • Oferiți băuturi în mod frecvent și conform unui program stabilit.
    Expertii recomandă în general consumul a cel puțin 1,7 litri de lichide în 24 de ore.
    Este important să le oferiți seniorilor lichide în mod regulat, urmând un program bine stabilit. Aceasta îi ajută să nu uite să bea și să-și mențină hidratarea optimă.
  • Luați în considerare preferințele lor.
    Fiecare persoană are gusturile și preferințele sale individuale în ceea ce privește băuturile. Încercați să identificați băuturile pe care persoana în vârstă le preferă și să le oferiți în mod regulat. Luați în considerare utilizarea paiului pentru a bea.
  • Nu vă așteptați ca seniorii să consume o cantitate mare de lichide odată.
    Este important să înțelegem că aceștia pot avea dificultăți în consumul unei cantități mari de lichide într-o singură porție. Este mai eficient să oferiți lichide în cantități mai mici, dar frecvent. Încorporați în alimentație alimente bogate în apă, cum ar fi fructele cu conținut ridicat de apă (de exemplu, pepenele verde).
  • Abordați problemele de incontinență urinară.
    Unele probleme de incontinență urinară pot face ca persoanele în vârstă să fie reticente în a consuma cantități mari de lichide. Este important să abordați aceste probleme în mod adecvat și să oferiți suportul necesar pentru a-i ajuta să se hidrateze.
  • Oferiți lichide suplimentare în perioadele calde sau atunci când persoana este bolnavă.

Întrucât detectarea deshidratării poate fi dificilă și poate necesita evaluări specifice, este indicat să monitorizați cantitatea de lichide pe care persoana în vârstă o consumă și să o comparați cu aportul zilnic de lichide recomandat.

 

 

Concret, ce înseamnă deshidratarea și ce o cauzează?

Deshidratarea se referă la deficitul de lichide în organism, atât în celule, cât și în vasele de sânge.

În mod normal, organismul câștigă lichide prin alimentație și băutură, iar pierderile se produc prin urinare, transpirație și alte funcții corporale. Dacă pierderile de lichide depășesc aportul, se poate instala deshidratarea.

Adulții în vârstă prezintă un risc mai mare de deshidratare din cauza mecanismelor de reglare a lichidelor care funcționează mai puțin eficient odată cu înaintarea în vârstă. Semnalele de sete sunt reduse, iar capacitatea de concentrare și eliminare a urinei este afectată.

Printre factorii care contribuie la riscul de deshidratare se numără și problemele de memorie, dificultățile de mobilitate, dificultățile în înghițire și traiul în azile de bătrâni.

  • Probleme de memorie: Problemele de memorie pot face ca adulții în vârstă să uite să bea suficient lichid sau să uite să ceară altora să le ofere ceva de băut. Aceasta poate duce la un consum insuficient de lichide și la riscul de deshidratare.
  • Probleme de mobilitate: Dificultățile de mobilitate pot crea obstacole în accesul adulților în vârstă la lichide. Dacă aceștia au dificultăți în a se deplasa sau în a-și lua singuri de băut, acest lucru poate afecta aportul lor hidric și poate contribui la deshidratare.
  • Dificultăți în înghițire: Unii adulți în vârstă pot avea dificultăți în înghițire, ceea ce poate face consumul de lichide mai dificil. Aceste dificultăți pot fi cauzate de afecțiuni precum boala Parkinson, accident vascular cerebral sau alte probleme de sănătate. Dacă înghițirea este afectată, există riscul ca aceștia să nu poată consuma suficient lichid, crescând probabilitatea de deshidratare.
  • Traiul în azile de bătrâni: Persoanele care locuiesc în cămine de bătrâni pot depinde de disponibilitatea și atenția personalului pentru a avea acces la lichide. Dacă personalul nu este întotdeauna prezent sau nu acordă atenție suficientă asigurării hidratării adecvate, acest lucru poate crește riscul de deshidratare.

Deshidratarea poate fi declanșată și de boli acute sau alte evenimente, cum ar fi vărsăturile, diareea, febra și infecțiile.

De asemenea, utilizarea anumitor medicamente, precum diureticele prescrise pentru hipertensiune arterială sau insuficiență cardiacă, poate crește riscul de deshidratare.

 

 

Cum se poate diagnostica deshidratarea?

Simptomele fizice ale deshidratării pot include gură uscată, piele uscată în zona axilei, frecvență cardiacă ridicată (peste 100 de bătăi pe minut), tensiune arterială sistolică scăzută, amețeală, slăbiciune, delir (confuzie nou apărută sau mai accentuată decât de obicei), ochi înfundați, urinare mai puțin frecventă, urină de culoare închisă.

Este important de menționat că simptomele fizice pot fi cauzate și de alte probleme de sănătate în afara deshidratării, iar unele persoane pot fi asimptomatice, chiar dacă sunt deshidratate.

Pentru a diagnostica corect deshidratarea, se pot efectua teste specifice de laborator, cu determinarea:

  • Osmolarității plasmatice: o măsură care se referă la cât de concentrate sunt anumite particule în plasmă sanguină. Un nivel ridicat al osmolarității plasmatice indică faptul că organismul este deshidratat, deoarece lichidele din organism sunt deficitare și particulele devin mai concentrate.
  • Nivelului de creatinină și azot ureic din sânge: evaluează funcția renală. Atunci când organismul este deshidratat, rinichii pot avea dificultăți în eliminarea deșeurilor și substanțelor toxice, ceea ce duce la creșterea nivelurilor de creatinină și azot ureic în sânge.
  • Nivelului electroliților: electroliții sunt substanțe chimice esențiale pentru funcționarea normală a organismului, iar un dezechilibru al acestora poate indica o hidratare insuficientă.
  • Concentrației de sodiu în urină: o concentrație scăzută poate fi un indicator al deshidratării. Este important de menționat că utilizarea diureticelor poate influența rezultatele acestui test, astfel încât trebuie să se ia în considerare și alți factori în interpretarea rezultatelor.
  • Creșterii concentrației urinei – acest lucru se măsoară ca “greutate specifică” într-un test de urină cu benzi de testare. Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți că capacitatea de a concentra urina poate scădea odată cu înaintarea în vârstă, ceea ce face ca această metodă să nu fie întotdeauna precisă în cazul persoanelor în vârstă.

Consecințele deshidratării.

Consecințele deshidratării depind de severitatea și durata acesteia. Pe termen scurt, deshidratarea poate cauza simptomele fizice menționate anterior, iar la adulții în vârstă, slăbiciunea și amețeala pot duce la căderi.

Persoanele cu afecțiuni cognitive, precum boala Alzheimer sau alte forme de demență, pot experimenta o agravare a confuziei sau a capacităților cognitive chiar și în cazul unei deshidratări ușoare.

Deshidratarea poate afecta funcționarea rinichilor și, în cazuri severe, poate duce la insuficiență renală acută. Consecințele deshidratării ușoare și frecvente, care nu provoacă simptome evidente, sunt mai puțin clare și necesită cercetări suplimentare.

Rețineți că fiecare persoană este diferită, iar necesitățile lor de hidratare pot varia.

Pentru o abordare personalizată și sfaturi specifice, este recomandat să solicitați sfatul unui medic sau a unui specialist în îngrijirea persoanelor în vârstă.

Scroll to Top