Ce este demența?
Demența este un termen general care desemnează un set de simptome cauzate de tulburări care afectează creierul.
O persoană cu demență poate avea dificultăți în a-și aminti lucruri, a găsi cuvintele potrivite și a rezolva probleme, ceea ce interferează cu activitățile zilnice.
O persoană cu demență poate experimenta, de asemenea, schimbări de dispoziție sau comportament. Pe măsură ce demența progresează, persoana va avea dificultăți în a finaliza chiar și sarcini de bază, precum îmbrăcatul și mâncatul.
Boala Alzheimer și demența vasculară sunt două tipuri comune de demență. Este foarte frecvent ca demența vasculară și boala Alzheimer să apară împreună. Aceasta se numește “demență mixtă”.
Alte tipuri de demență: demența frontotemporală, demența cu corpi Lewy, boala Creutzfeldt-Jakob (CJD), boala Huntington și boala Parkinson.
DEMENȚA VASCULARĂ
Ce este demența vasculară?
Demența vasculară este un tip de demență cauzat de leziuni la nivelul creierului datorate lipsei de flux sanguin sau sângerărilor în creier.
Creierul nostru, ca să funcționeze corespunzător, are nevoie de un flux constant de sânge prin intermediul unei rețele de vase de sânge numită sistemul vascular cerebral. Atunci când vasele de sânge sunt blocate sau când apar sângerări, oxigenul și nutrienții sunt împiedicați să ajungă la celulele din creier. Ca rezultat, celulele afectate pot muri.
Când celulele creierului mor din cauza lipsei de flux sanguin sau a sângerărilor, pot apărea simptome de accident vascular cerebral.
Demența vasculară poate fi o consecință a accidentului vascular cerebral.
Simptomele unui accident vascular cerebral pot include paralizie și pierderea vorbirii.
Localizarea și dimensiunea zonei de ”moarte celulară ” determină modul în care gândirea și funcționarea fizică a individului vor fi afectate.
Afecțiuni precum boala micilor vase cerebrale, care îngustează sau provoacă leziuni pe termen lung ale vaselor de sânge din creier, pot duce, de asemenea, la demența vasculară.
O persoană cu demență vasculară poate observa schimbări în capacitatea lor de a lua decizii, de a planifica sau organiza aspecte ale vieții. Alte schimbări pot include dificultăți în mișcare, cum ar fi mersul lent și echilibrul precar.
Simptomele au tendința să apară treptat, iar deficiențele specifice pot apărea în etape, în care abilitățile persoanei se pot deteriora la un moment dat, apoi se pot stabiliza pentru o perioadă și apoi pot scădea din nou.
Tipuri de demență vasculară
Diverse condiții ale vaselor de sânge ale creierului și ale inimii pot duce la accidente vasculare cerebrale și alte forme de leziuni vasculare cerebrale. Aceste leziuni cerebrale pot, de asemenea, duce la demență vasculară.
Pentru a afla cauza problemelor vaselor de sânge din creier, medicii vor pune întrebări și vor efectua teste pentru condiții precum ateroscleroza (depunerea de colesterol), arterioscleroza (întărirea arteriolelor mici din creier, în mod obișnuit cauzată de tensiunea arterială crescută) și altele.
Sunt două tipuri de demență vasculară: demența subcorticală și angiopatia cerebrală amiloidă.
Demența subcorticală
Demența subcorticală este cauzată de boala vaselor mici, o afecțiune în care vasele mici din creier devin rigide și înfundate, rezultând o reducere a fluxului sanguin către creier. Boala vaselor mici afectează adesea fibrele nervoase care transportă semnale în jurul creierului, cunoscute sub numele de substanță albă. Boala vaselor mici tinde să afecteze zonele mai profunde ale creierului.
Angiopatia cerebrală amiloidă
Adesea asociată cu boala Alzheimer, angiopatia cerebrală amiloidă apare atunci când există o acumulare de amiloid în vasele de sânge ale creierului. Amiloidul este aceeași proteină care poate să se acumuleze în afara celulelor în boala Alzheimer, formând plăci care perturbă funcționarea creierului. Atunci când amiloidul se acumulează în interiorul vaselor de sânge, pot apărea accidente vasculare cerebrale sau sângerări care pot genera simptome de demență.
Factorii de risc pentru demența vasculară:
- Accidentul vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral (cunoscut și sub denumirea de accident cerebrovascular sau AVC) este acum înțeles ca fiind o cauză comună a demenței vasculare.
Un AVC apare atunci când fluxul sanguin într-o arteră este întrerupt, fie din cauza blocării arterei (un AVC ischemic), fie din cauza ruperii acesteia (un AVC hemoragic). Partea creierului alimentată de arteră este astfel privată de oxigen și substanțe nutritive, deteriorând celulele creierului și funcțiile pe care le controlează. Dacă fluxul sanguin nu este restabilit în câteva minute, neuronii afectați încep să moară.
A avea un AVC dublează riscul de a dezvolta demență. AVC-urile pot fi mari sau mici și pot avea un efect cumulativ (fiecare AVC adăugându-se problemei existente).
Poți recunoaște simptomele unui accident vascular cerebral?
Un AVC poate:
- Afecta capacitatea de a merge
- Provoca slăbiciune la nivelul brațului sau piciorului
- Determina vorbire neclară
- Cauza schimbări comportamentale, cum ar fi izbucniri emoționale
- Afecta abilitățile cognitive. Persoana afectată poate avea dificultăți în:
- Memorare și gândire abstractă
- Conversație – atât ascultare, cât și vorbire
- Procesarea informațiilor vizuale
Recunoașterea semnelor unui AVC și acționarea rapidă pot face diferența în recuperare și în reducerea riscului de demență.
RECUNOAȘTE SEMNELE UNUI ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
- FAȚA este căzută?
- BRAȚELE NU pot fi ridicate?
- VORBIREA este neclară sau confuză?
E TIMPUL să suni imediat la numărul de urgență 112.
- Accidentul vascular cerebral ascuns
Uneori, accidentele vasculare cerebrale pot avea simptome subtile care trec neobservate până atunci când se realizează o scanare a creierului. Aceste accidente vasculare cerebrale sunt numite “ascunse”.
Accidentele vasculare cerebrale ascunse apar atunci când un vas de sânge mic din creier devine blocat permanent. În timp ce accidentele vasculare cerebrale evidente au simptome recunoscute, cum ar fi slăbiciunea și dificultățile de vorbire, accidentele vasculare cerebrale ascunse pot apărea în tăcere, fără niciun simptom vizibil. Deoarece accidentele vasculare cerebrale ascunse nu cauzează schimbări fizice imediate și evidente, majoritatea persoanelor care au avut acest tip de accident vascular cerebral nu știu despre el.
Poți recunoaște simptomele subtile ale unui accident vascular cerebral ascuns?
Un accident vascular cerebral ascuns poate:
- Afecta modificări ale memoriei pe măsură ce înaintezi în vârstă
- Slăbi părțile creierului responsabile de:
- Procesarea informațiilor
- Amintirea evenimentelor recente
- Găsirea cuvintelor potrivite
- Multitasking-ul
- Rezolvarea problemelor
- Luarea deciziilor
- Raționamentul
Uneori, demența vasculară este diagnosticată după ce o scanare a creierului arată accidente vasculare cerebrale ascunse, chiar dacă nu există o istorie cunoscută a unui accident vascular cerebral.
Demența vasculară poate fi un simptom al acestui tip de leziune cerebrală, atât în cazul accidentelor vasculare cerebrale evidente, adică acolo unde sunt prezente simptome precum slăbiciunea și dificultățile de vorbire, cât și în cazul accidentelor vasculare cerebrale ascunse, care apar în tăcere fără simptome.
- Atacul ischemic tranzitoriu
Atacurile ischemice tranzitorii (AIT-uri), uneori numite “accidente vasculare cerebrale de avertizare”, sunt cauzate de un cheag mic care blochează temporar o arteră.
AIT-urile și accidentele vasculare cerebrale au simptome similare, dar AIT-urile durează doar câteva minute sau ore și nu cauzează leziuni permanente.
AIT-urile reprezintă un avertisment important că poate apărea un accident vascular cerebral mai grav. Oricine experimentează un AIT ar trebui să caute imediat ajutor medical.
Alți factori de risc pentru demența vasculară
Factorii de risc sunt caracteristici ale persoanelor, stilului lor de viață, mediului și antecedentelor genetice care cresc probabilitatea de a dezvolta o boală sau o leziune.
Unii factori de risc pot fi modificați, adică pot fi schimbați. Fumatul și hipertensiunea arterială sunt exemple bune de factori de risc modificabili.
Alți factori de risc sunt non-modificabili, adică nu pot fi schimbați, cum ar fi vârsta sau antecedentele familiale de probleme cardiace.
În general, tratamentul factorilor de risc pentru accident vascular cerebral reduce semnificativ riscul de demență vasculară.
Cum poți reduce riscul de demență vasculară?
Poți reduce riscul de demență vasculară gestionând acești factori de risc:
- Tensiunea arterială ridicată
- Fumatul
- Sedentarismul
- Stresul
- Apneea de somn
- Supraponderalitatea
- Colesterol ridicat
- Fibrilația atrială (Afib)
- Diabetul
- Consumul excesiv de alcool și abuzul de droguri
- Dieta nesănătoasă
Tensiunea arterială ridicată (sau hipertensiunea) este cel mai important factor de risc modificabil pentru accident vascular cerebral și demență vasculară.
Tensiunea arterială ridicată poate fi controlată prin activitate fizică, alimentație adecvată și administrarea medicamentelor potrivite.
Prin respectarea unui stil de viață sănătos, demența vasculară poate fi prevenită, întârziată sau încetinită.
Cum se pune diagnosticul de demență vasculară?
Nu există un singur test specific care să poată diagnostica demența vasculară. Dacă se suspectează demența vasculară, cel mai probabil vor fi efectuate mai multe teste fizice și cognitive. Combinarea rezultatelor testelor fizice și cognitive, împreună cu istoricul medical, oferă medicilor dovezi necesare pentru a stabili un diagnostic.
- Teste fizice: Medicul va avea nevoie de informații detaliate despre simptomele persoanei, istoricul medical și starea actuală de sănătate și stil de viață. Medicul va efectua și o serie de teste care vor măsura tensiunea arterială, nivelurile de colesterol, funcția tiroidiană și nivelurile de vitamine.
De asemenea, pot fi necesare mai multe teste de imagistică cerebrală, cum ar fi tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), pentru a observa dacă există dovezi ale unui accident vascular cerebral recent sau modificări ale vaselor de sânge din creier, cum ar fi hemoragiile.
- Teste cognitive: Un medic sau un alt specialist, cum ar fi un neuropsiholog, poate efectua unele teste pe hârtie, prin care va evalua: judecata, planificarea, rezolvarea problemelor, raționamentul și memoria.
Cum se trăiește cu demența vasculară?
Toate persoanele cu demență sunt indivizi cu preferințe, valori și experiențe de viață unice.
Abordarea îngrijirii lor ar trebui să respecte aceste preferințe. Aceasta se numește îngrijire centrată pe persoană.
Îngrijirea centrată pe persoană este o abordare personalizată a îngrijirii, în care persoana cu demență este implicată activ în toate deciziile referitoare la sănătatea lor.
Deși nu există în prezent medicamente care să poată inversa leziunile cerebrale, există medicamente disponibile care pot ajuta la gestionarea unor simptome ale demenței. Atunci când se utilizează medicamente pentru gestionarea simptomelor demenței vasculare, se iau în considerare următoarele:
- Medicii pot recomanda utilizarea unor medicamente numite inhibitori de colinesterază, în special dacă există dovezi de demență mixtă cu componente de demență vasculară și boala Alzheimer.
- Uneori este necesar să se încerce diferite medicamente înainte de a găsi unul care ajută. Deși medicamentele nu sunt întotdeauna o opțiune potrivită pentru toți, este indicat să se poarte o discuție cu un medic de familie pentru a avea o părere avizată.
- Dacă simptomele demenței vasculare sunt rezultatul unui accident vascular cerebral, medicamentele pot fi prescrise pentru a reduce riscul de accidente vasculare cerebrale viitoare.
- Unele afecțiuni medicale subiacente pot fi gestionate cu medicamente și prin adoptarea unor alegeri sănătoase. Prin controlul acestor afecțiuni medicale, poate fi posibil să se încetinească progresia demenței.
Observație:
Dacă îngrijești o persoană cu demență vasculară, trebuie să știi că există diverse strategii care pot ajuta pacientul să-și valorifice la maximum abilitățile existente pentru a compensa schimbările fizice și cognitive.
O viață activă, completată de terapie fizică și terapie ocupatională, poate ajuta la recuperare.
Menținerea calității vieții
Există multe lucruri care se pot face pentru a trăi bine cu demența. Chiar și schimbările mici, dar sănătoase, pot contribui la menținerea calității vieții și pot încetini progresia demenței.
Iată câteva lucruri pe care o persoană cu demență le poate face pentru a-și îmbunătăți sănătatea creierului:
- Să participe la activități sociale: Este foarte important ca persoanele cu demență să rămână membri activi ai comunității lor. Implicarea în voluntariat, petrecerea timpului cu prietenii și menținerea activităților obișnuite sunt exemple de modalități de a rămâne activi din punct de vedere social.
- Să facă alegeri alimentare sănătoase: O alimentație sănătoasă poate reduce riscul bolilor de inimă, riscul accidentului vascular cerebral și riscul diabetului. Alegerea unor alimente sănătoase poate ajuta și la menținerea funcției creierului și încetinirea declinului memoriei. Specialiștii recomandă un consum mai mare de fructe și legume, precum și alegerea de grăsimi sănătoase și alimente bogate în fibre, și reducerea consumului de zahăr adăugat. O hidratare adecvată și consumul de alimente în multe culori diferite au efecte benefice majore.
- Să aibă activitate fizică în fiecare zi.
Tipul de activitate care funcționează cel mai bine pentru persoanele cu demență va depinde de condiția fizică și starea generală de sănătate.
Se va lua în considerare:
- Integrarea activității fizice în rutina zilnică
- Alegerea activităților și sporturilor care prezintă interes pentru persoana cu demență
- Stabilirea unor obiective rezonabile
- Consultarea medicului despre tipurile de activitate fizică care ar putea fi compatibile cu capacitățile și starea cardio-pulmonară a pacientului. În general, persoanele care au fost sedentare pentru o perioadă îndelungată ar trebui să înceapă un program de exerciții cu obiective moderate, dar crescând pe măsură ce se obține progresiv o stare fizică mai bună.
- Să fie angajată în activități care provoacă creierul:
Angajarea în activități pe care nu le-a încercat înainte și care vor provoca creierul este o strategie cu rezultate pozitive remarcabile.
Se recomandă activități precum:
- Jocuri de memorie și atenție
- Activități fizice ușoare
- Activități de socializare
- Activități de gătit
- Activități artistice, cum ar fi pictura sau sculptura
Pentru că demența se manifestă adesea alături de alte deficiențe fizice, jocurile și activitățile trebuie adaptate în funcție de personalitatea fiecărui pacient, pentru a evita suprasolicitarea lor.
Pentru Antrenament Mental:
Jocurile destinate seniorilor cu demență nu numai că antrenează capacitatea mentală, dar pot contribui și la diversificarea rutinei zilnice și la stabilirea unei structuri în desfășurarea zilei. Aceste structuri repetitive sunt importante pentru pacienții cu demență, care deseori au dificultăți în a-și aminti luna curentă sau ora.
De exemplu, activitățile manuale legate de sezon (Crăciun, Paște, Ziua mamei etc.) pot ajuta pacienții să se orienteze mai bine în timp. În plus, prin jocuri și activități, percepția de sine a pacienților se îmbunătățește.
Jocuri de Atenție și Memorie:
Un aspect important în oferirea de jocuri și activități persoanelor cu demență este să nu le tratăm cu dispreț, ci să le luăm în serios.
Pentru mulți seniori cu demență, jocurile din copilărie sunt cele mai plăcute. Iată câteva jocuri care stimulează concentrarea și performanța:
- Jocuri de masă (Nu te supăra, frate, Moara etc.)
- Jocuri de cărți
- Jocuri de memorie adaptate la vârstă
- Jocuri cu zaruri
Sunt potrivite și jocuri precum “Imi pregătesc valiza pentru…” sau “tari, orașe, munți, ape…” sau variante adaptate, în funcție de stadiul demenței.
Figurinele de joc mai mari, scrierile mai lizibile și culorile vii sunt mai plăcute pentru pacienți decât cele obișnuite.
Activități Familiare pentru Trezirea Amintirilor
Muzica, dansul și lecturile sunt activități potrivite pentru seniorii cu demență. Chiar și pentru pacienții cu probleme fizice suplimentare, dansul sau gimnastica pot stimula capacitățile motorii și mobilitatea, chiar și atunci când sunt realizate pe scaun. Melodiile din tinerețe pot trezi amintiri, la fel și poeziile și poveștile ascultate în copilărie.
În funcție de activitățile pe care le-au desfășurat în tinerețe, se pot dezvolta diferite activități. De exemplu, prin sortarea și aranjarea hârtiilor și dosarelor. Prioritatea în realizarea activităților cu seniorii cu demență este ca aceștia să se simtă bine în timpul desfășurării lor.
Abordarea Depresiei la Persoanele cu Demență
În calitate de asistent de îngrijire, în ciuda tuturor eforturilor tale, poate fi ușor să te simți trist și descurajat în legătură cu schimbările pe care le observi în abilitățile persoanei cu demență pe care o îngrijești. Este important să discuți cu furnizorul de îngrijire medicală, dacă depresia reprezintă o preocupare. Depresia poate agrava simptomele demenței și, în calitate de îngrijitor, poate afecta propria ta sănătate.
Sursa: https://igericare.healthhq.ca/en
Conținutul acestui material scris este furnizat numai în scopuri informative și nu reprezintă un sfat, o aprobare sau o recomandare cu privire la diagnostic si tratament. Articolul informativ nu are scopul de a înlocui diagnosticul clinic realizat de un profesionist în domeniul sănătății.