Notice: Function _load_textdomain_just_in_time was called incorrectly. Translation loading for the better-wp-security domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/addcarer/public_html/wp-includes/functions.php on line 6114
BOALA PARKINSON – addcare

BOALA PARKINSON

Boala Parkinson (BP) este o boală neurodegenerativă progresivă care afectează în principal părțile creierului responsabile de controlul mișcării, cauzând gesturi rigide, sacadate și incontrolabile, tremor și instabilitate posturală.

Boala Parkinson poate prezenta, de asemenea, o gamă largă de alte simptome fizice și psihologice.

Acestea includ:

  • depresie și anxietate;
  • probleme de echilibru (poate crește șansele unei căderi);
  • pierderea simțului mirosului (anosmia);
  • probleme cu somnul (insomnie);
  • probleme de memorie.

Dificultățile de mers și pierderea echilibrului apar de obicei pe măsură ce boala progresează. Unii oameni pot dezvolta și demență pe măsură ce BP avansează în stadiile ulterioare ale bolii, ceea ce duce adesea la o pierdere semnificativă a memoriei, dificultăți în concentrare si gândire, dificultati in finalizarea activităților de rutină și probleme cu orientarea în spatiu. Problemele comportamentale sunt de asemenea frecvente, inclusiv depresie, halucinații și deliruri.

 

Pe larg despre boala Parkinson

BP rezultă dintr-o scădere a producției de dopamină, un compus chimic din creier. Această lipsă de dopamină este rezultatul deteriorării treptate a celulelor nervoase, numite neuroni, din anumite părți ale creierului. Partea cea mai afectată a creierului se află în profunzimea trunchiului cerebral și este cunoscută sub numele de „substantia nigra” (substanță neagră). Alți compuși chimici din creier, precum serotonina și acetilcolina, sunt de asemenea reduse ca rezultat al procesului neurodegenerativ în BP.

Dopamina este responsabilă de transmiterea mesajelor din „substantia nigra” către alte părți ale creierului pentru a controla mișcarea corpului și coordonarea. Atunci când nu se produce suficientă dopamină și majoritatea celulelor care produc dopamina se deteriorează, vor apărea simptomele motorii ale BP. Nivele scăzute de serotonină pot cauza simptome de dispoziție, cum ar fi tristețea și lipsa motivației de a face lucruri. Nivelele scăzute de acetilcolină în BP produc lipsa de atenție, fluctuații profunde ale stării de alertă și halucinații vizuale, adică simptome de demență.

Alte denumiri folosite pentru BP includ: boala Parkinson idiopatică.

 

 

Care sunt simptomele?

Vârsta la care apar simptomele și progresia BP poate varia; totuși, deoarece BP este o boală progresivă degenerativă, simptomele se vor înrăutăți treptat în timp. Simptomele BP sunt cel mai frecvent observate la persoanele cu vârsta peste de 50 de ani, dar pot începe și sub vârsta de 40 de ani.

Simptomele timpurii ale acestei boli sunt adesea legate de dificultăți în mișcare. Aceste dificultăți în mișcare pot fi experimentate într-o singură parte sau în ambele părți ale corpului. Persoanele cu BP pot avea dificultăți în mișcare, inclusiv: rigiditate, tremur, bradicinezie (mișcări încetinite), pierderea echilibrului sau căderi. Persoanele cu BP pot, de asemenea, să se plângă că se simt “blocate pe loc” atunci când încearcă să meargă.

Pe lângă simptomele descrise mai sus, o persoană cu BP poate experimenta schimbări în personalitate, cum ar fi iritabilitatea, depresia și anxietatea. Tulburările de somn, schimbările în apetit, pielea uscată, tensiunea arterială scăzută la ridicarea în picioare și transpirația excesivă se numără printre simptomele fizice ale BP.

Odată cu progresia BP, unele persoane vor experimenta schimbări în abilitățile cognitive și pot dezvolta demență. Persoanele cu simptome cognitive ale BP în mod tipic experimentează dificultăți în memorie, concentrare, desfășurarea activităților obișnuite și abilitatea de a gândi rapid. Halucinațiile vizuale și incapacitatea de a-și controla emoțiile sunt, de asemenea, caracteristici comune ale demenței asociate cu BP. Aceste simptome au tendința de a fluctua, ceea ce le face să pară mai diminuate sau mai accentuate în diferite momente.

 

Cum se stabilește diagnosticul de boală Parkinson?

Diagnosticarea BP poate fi o provocare, deoarece nu există un singur test care să o identifice, iar simptomele sale pot fi comune și altor afecțiuni medicale.

Durata necesară pentru a obține un diagnostic de BP poate varia în funcție de mai mulți factori, cum ar fi: vârsta și istoricul medical al persoanei, precum și simptomele prezente în momentul evaluării.

Pentru a ajuta la stabilirea diagnosticului de BP, medicul va efectua adesea o evaluare cuprinzătoare, care poate include examene fizice, neurologice și psihiatrice, împreună cu o revizuire a întregului istoric medical al persoanei (inclusiv o analiză a medicamentelor actuale și anterioare care ar putea cauza unele dintre simptomele fizice).

Această evaluare amănunțită ajută medicii să excludă alte condiții care ar putea cauza simptomele. Diagnosticul este în general stabilit și confirmat de un neurolog pe baza unui ansamblu de simptome, inclusiv tremur, rigiditate și lentitudine, precum și prin intermediul unui examen fizic detaliat care confirmă caracteristicile tipice ale bolii.

Deoarece persoanele cu boala Parkinson prezintă un risc crescut de a dezvolta demență, medicul va monitoriza îndeaproape funcționarea cognitivă a acestora. Dacă se identifică modificări cognitive, medicul poate solicita o scanare RMN pentru a detecta eventuale schimbări structurale în creier care ar putea cauza aceste modificări.

 

Care sunt cauzele sau factorii de risc?

În prezent, cauza majorității cazurilor de boală Parkinson nu este cunoscută, deși rareori pot exista anomalii genetice care se pot moșteni și care cauzează boala. Cu toate acestea, similar cu alte tulburări neurodegenerative, cum ar fi demența cu corpi Lewy, BP este caracterizată de formarea anormală a unei proteine naturale numită alfa-sinucleină în celulele creierului.

Printre factorii de risc care joacă un rol în dezvoltarea BP se numără : vârsta (riscul de BP crește odată cu înaintarea în vârstă); sexul (bărbații prezintă un risc mai mare de BP) și genetica (prezența unui membru apropiat al familiei cu BP crește riscul de a dezvolta boala).

 

Sursa: https://igericare.healthhq.ca/en/resources

Conținutul acestui material scris este furnizat numai în scopuri informative și nu reprezintă un sfat, o aprobare sau o recomandare cu privire la diagnostic si tratament. Articolul informativ nu are scopul de a înlocui diagnosticul clinic realizat de un profesionist în domeniul sănătății.

Scroll to Top